Poezia lunii
...
Cade luna argintie
Peste umăr, prin fereastră,
Sclipind într-o strofă-albastră
Proaspăt scrisă pe hârtie!
...
Privesc atent lumina albă
Ce-nvăluie masa de lemn,
Să descifrez o cât de slabă
Concluzie că e un semn!
...
Sau luna poate-i curioasă
și cu a ei lumină pală,
Și-a aruncat ochii pe masă,
Să vadă ce-am scris pe coală!
...
Sau poate lunii nici nu-i pasă
De tot am scris eu pe coală,
Cred că mi-a intrat în casă
Să-și moaie raza în cerneală.
...
Să-nceapă apoi să scrie,
Cu raza-i caldă, prin fereastră,
O frumoasă poezie,
Cu strofe din cerneală-albastră!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.