Tema săptămânii - Poezia săptămânii nr: CIV

A fost numai o privire..m-ai întemnițat pe dată
Paznicii dorinței tale au fost tandre mângâieri
Cu cât mă atragi spre tine, cu atât mai condamnată
Imi simt inima..Se zbate de atâtea îndoieli..

Coborâţi duhuri din cer
Că în inimă am ger,
Daţi-mi lacrima ca leac,
Sau un fir de păr de drac,

Colier de brațe mici e la gâtul unei mame,
Ochii ageri și iubiți caută privirea doamnei,
O guriță mică spune, să audă-ntreaga lume:
“De ce vara i-a luat frunzele uscate toamnei?”

Peste însoritul prag acum pășește
Și pe măsuță acolo în colț depune
Ofrande ce le-ai purtat cu tine
Cum ai crezut sau datina îți cere.

O să te-aștept de-i iarnă sau e vară
Pe drumul neumblat, uitat de lume,
Tu să rămâi aceeași primăvară,
Eu să rămân același fără nume.

Încă o noapte de război
Și dimineți încoronate,
De poezia unei veri
A cărei singure dorințe moarte,