Tema săptămânii - Poezia săptămânii nr: CXXX

Alergăm mai încet sau mai tare pe drumuri de viață,
Transpirăm, ne iubim, ne urâm privindu-ne în față…
La răscruce de drumuri ne tăiem cu lănci de orgolii,
Ne înțepăm în ochi cu spinii furiei și doar trolii

Ziua se-mbracă în rochii de seară
Cu trene pictate pe pliuri de nori,
Iar soarele trist, în beznă coboară
Stingându-şi lumina până spre zori.

Cât aș vrea să vii la mine
Printre ramuri de copaci,
Să fiu numai eu cu tine,
Eu să spun iar tu să taci.

Dragostea în limba română este
mult mai dulce decât limba română
pur și simplu N-am să vorbesc totuși
despre Poziții și dispoziții în Limba Ro

Se făcea că eram aripă
de apă și frunze
căzute din ochii mamei
nu-mi aduceam aminte

Sunt un copac cu multe frunze,
Ce toamna nu se duc.
Eu sunt surâsul tău pe buze.
Sunt frunza ta de nuc.

O zării trecând la vale..Doamne..ah,ce uitătură!..
Pe buze și țâțișoare i-aș fi dat o pupătură!
Îi ședea atât de bine în cămașa ei de in..
Aș fi strâns-o tare-n brațe,dorul să mi-l mai alin..

ai fost lângă mine când nu știam să râd
aproape te uitasem rătăcită-n gând
tăiam între două presupuse iubiri
fără să văd nimic din ce voiați să cred

Se-ntrec în ape peștii peste pietre,
Se-ntrec în zboruri gâzele cochete.
Și florile se-ntrec între petale
Și firul ierbii în verde crud se-nfoaie.

La început de viaţă
Creştinului mai nou,
Pentru-a alege, lucruri
Se-întind pe un platou.