Poezie
Dacă oamenii m-ar părăsi,
iubirea de cuvânt ar rămâne-n mine.
Născută în adâncurile nopții,
din dorinţa de a fi copil,
creşte proporțional cu visul!...
Cu lacrimi de nea
alunecă timid în poezie –
obrazul nepătat al vieţii.
Prin tăceri sorb lumina,
rugăciunea florilor
ce prin dureri
parfumează mâna clipei.
vezi mai multe poezii de: Lavinuk37
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.