Mă scol de pe bancă pentru că m-au invadat florile
Mă sărutară (toate) cu toate culorile.
Sunt alb și roșu și verde și mov
Acuși, acuși deveni-voi hrisov.
Mă sărutară toate florile cu suspinul
Cerul mă luase în brațe, iar crinul -
Crinul tăcea gânditor și poetic…
Eram pământului pildă și petic.
După al lor calendar mă numiseră Mai
Pe buze îmi puseră sfântul lor grai
Voi fi plin de galaxii de albine.
Imi va fi cald, îmi va fi bine!
Poate la toamnă voi fi livadă de meri
Voioasei naturi ce poți să-i ceri?
Ea face, desface, urzește, provoacă
Doar iureș mirabil și poftă de joacă.
vezi mai multe poezii de: nichodin
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.