Popor slugarnic și sărac
Nu ne mai interesează țara noastră,
nici munții ei, nici Dunărea-i albastră,
se bucură de ea doar bogătani isteți,
să-și facă ei, ferme de porci mistreți,
domenii vaste de largă vânătoare
și cam atât că-n rest, nici în cot nu-i doare!
Nici pe români nu-i doare de țara lor natală,
dar le place-aici regalilor englezi,
să vadă primitivii adunând cirezi,
să bea direct din țâță laptele de vacă,
primiți de vechii grofi, cum să nu le placă?!
Vin mereu grămadă la trai bun pe degeaba,
bucuroși că-aici noi nu vorbim araba,
bucuroși că naturala noastră Românie,
e gata să devină iarăși colonie!
Noi îi primim pe toți cu pâine și cu sare,
bucuroși să fim ospitalieri,
cu străinii pe care nici în cot nu-i doare
uitând că ăștia ne-au vândut mai ieri,
că noi le eram câini și ei ne-au fost hingheri,
că ei ne-au destrămat România mare!
Nouă nu ne pasă că țara noastră moare,
că am dat-o pe degeaba la străini,
ei ne-au dat săpun să ne spălăm pe mâini,
noi le-am dat pământul plin de soare!
Nu mai avem de mult sânge de dac,
ne-am pierdut de mult sângele străbun,
azi avem în noi sânge de român,
de popor slugarnic și sărac!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.