Povara
A plouat din nou mărunt
Cu stropi reci, deși și mărunți
În taina timpului cărunt,
Din bătrânii nori cărunți.
C-așa-s norii, vechi bătrâni
ce se adună la taifas,
uneori răi, alteori buni,
cu fulgere prinse-n genuni
și cu tunete în glas.
Plouă rece-n primăvară,
Plouă rece și mărunt
Și gândurile mă îndeamnă,
La taina timpului cărunt,
La umezeală, frig și toamnă
La toamna care-mi e povară.
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu