“A cunoaşte-nseamnă iarnă.” Lucian Blaga
- Aleargă timpul iar spre nicăieri,
Doar eu călătoresc prin vremuri ninse,
Cu un eon mai tânără ca ieri,
Spre destinaţii reci şi neatinse
De primăveri. Cu gheţuri mă-nvelesc,
Din ţurţuri lungi mi-e rochia-ncropită,
La polul nord, acolo locuiesc,
Pe un gheţar, de nimenea iubită.
Ce cauţi tu aici, cum îndrăzneşti
Să te apropii, nu vezi câtă iarnă
E-n jurul meu, iubite? Ce poveşti
Vei scrie-n zori cu raze pe lucarnă?
- Timpul e orb și-alergă prin nămeți
Spre destinații doar de el știute,
Strânge-l în brațe fără să regreți
Clipa de ieri și primăveri trecute
De prima tinerețe. Doar la pol
Sunt aisberguri şi nopţi insomniace,
Voi pune peste gheţuri monopol
Și-ţi voi topi temuta carapace.
O sa te iau în braţe şi firesc
Voi ignora retorica dojană,
O vară-ntreagă vin să-ţi dăruiesc
Chiar dacă iarna ta-i siberiană.
Liliana Trif & Ioan Grigoraș
vezi mai multe poezii de: nutzu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.