Poveste fără sfârșit
...
Sunt un produs al soartei mele
Și povestea mea nu se sfârșește-aici
Unde-mi scriu destinul sufletele mici,
Povestea mea va continua în stele!
...
Povestea mea va continua oricum
Oricât de negri norii se vor strânge
Oricâte motive voi avea a plânge
Eu nu mă opresc, îmi văd de drum!
...
Drumul vieții mele, pare a fi scurt,
Nu-i nimic, voi continua să merg,
Dar voi încerca urmele să-mi șterg,
Să nu se știe pe unde am trecut!
...
Am simțit din plin ce mi-a dat destinul
Când mi-a dat să beau acel pahar,
În care nevăzut, a strecurat veninul
Căruia i-am simțit gustul amar!
...
Dar povestea continui să o scriu,
O voi citi, cândva, într-un postum,
Pentru alt capitol, e deja prea târziu,
Până atunci, îmi voi vedea de drum!
...
Ea va continua lângă aceea care
S-a născut să-mi fie tovarășă de drum,
Să-mi dea frumusețea razelor de soare,
Să mă-nvețe taina din fiecare floare,
Să-mi dea puritatea florii de salcâm!
...
Născută-n stele, într-o noapte-albastră,
Povestea mea este povestea noastră!
...
Povestea noastră va continua în stele,
Acolo unde doar gândurile-ajung,
Din lumea viselor mărunte, efemere,
Noi vom porni la drumul cel mai lung!
...
Și vom ajunge într-o altă lume,
Unde, ca și aici, vom fi-mpreună,
Vom purta din nou un singur nume
În nopți albastre, sub alt pătrar de lună!
...
Și lumea aceea va fi o lume bună,
Acolo vom simți că am ajuns acasă,
Va fi o lume-a celor cărora le pasă,
De munți și de păduri și de izvoare,
De frumusețea razelor de soare
Și de lacul plin de cioburi mici de lună!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Așa este, cu stimă!
Emilian Lican
luni, 05 septembrie 2022
Nu o să devină o muzică aceste versuri dar sunt pornite din suflet, nu știu al cui, dar sunt plăcut surprins că nu a murit creația... Sufletul dumneavoastră deși plăcut, nu va fi nemuritor. Am lecturat cu deosebită plăcere și vibrație!
Emilian Lican
duminică, 15 mai 2022