Gândurile zdrenţuite
În băltoace se oglindesc,
Sub călduri dezlănţuite
De iubiri ce râncezesc.
Râncezesc sau ruginesc,
Cine să mai ştie, oare,
Dacǎ stau cam nefiresc
Sub un nor sau sub un soare?
Nu dorim să ,,coborâm”,
Cu toate cǎ viaţa cere,
În prozaic, în comun,
În plǎcere sau durere.
Într-un parc smălţat cu flori
Şi sub lună albǎ-nouă,
Vom simţi câţiva fiori
Botezaţi cu dor şi rouă.
Pure griji, verzi alergii,
Le-aruncăm cu drag pieirii
Inspiraţi de poezii,
Ne predăm tǎcuţi iubirii.
vezi mai multe poezii de: samoila
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.