Primăvara
A venit pe-aripi de soare
Sub preambulul bucuriei
Trezind florile... câmpiei,
Primăvara-n sărbătoare
În cânt de privighetoare,
Prin mireasma veseliei -
Uitând gândul nostalgiei
Pătruns de iubirea mare.
Cu ea a plantat dorinţa
Vieţii scumpe, de-a trăi,
Tot ce-i splendid a iubi,
Înflăcăraţi prin credinţa
Că Domnul cu iscusinţa
Toate-astfel,... El le zidi
Viaţa spre-a o-nsufleţi
Preamărind, Atotştiinţa.
A venit pe-aripi de vânt
În cântec de mângâiere
Primăvara,...-n mlădiere
Peste reavănul pământ
Şi balsamul şi-a resfrânt
Sub dulcea blând-adiere
Ca un leac peste durere
Prin puterea Celui Sfânt.
În freamăt, ne aminteşte
De preasfânta primăvară
Ce va fi veşnic primară -
Care nu se mai sfârşeşte
Ci-n continuu-ntinereşte,
Căci păcatu-a doua oară
N-o mai fi-n, aniversară,
C-a pierit, şi nu mai este!
Flavius Laurian Duverna
21 mai 2015
vezi mai multe poezii de: Duverna
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Cu tot respectul pentru comentarii!
Duverna (autor)
sâmbătă, 25 iulie 2015
ai scris frumos! Multa inspiratie pe viitor.
iuli.a
sâmbătă, 25 iulie 2015
o poezie foarte frumosa si aceasta. multumiri
marian
sâmbătă, 25 iulie 2015