Privesc luna palidă, din sare și lacrimi și tresar la fiecare ritm al ei, doar de noi știut. E o cavalcadă de sunete a razelor, un fandango al chipului ei, statuie a luminii. Luna curge dulce în valuri, pe acoperișuri albe sau verzi, pe aripile unei primăveri fără timp, reînnoită într-un origami stelar.
Sunt a primăverii, într-o mare de ploi și mă regăsesc în venele ei de nimfă-prizonieră a unui dans necunoscut.
Distribuie:
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Distribuie: