Primul Crăciun când nu sunteţi
Niciunul lângă mine,
Aş da orice să vă mai văd,
Dar nu am cum, ştiu bine.
Brăduţul nu mai stă la geam
Cu globuri şi beteală,
Şi nu mai ard steluţe-n el,
Căci casa voastră-i goală.
Nici Moşu' daruri n-a mai scos
Din tolba lui cea mare,
Doar un gând bun a pus în prag
Şi-o mică lumânare.
Colindătorii au tăcut
La uşă nu mai sună,
De ce-aţi plecat, tu, tată drag,
Şi tu, măicuţă bună?
vezi mai multe poezii de: Octavian
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.