Puterea iertării
...
Târâm după noi lanțul depravării,
Gânduri ce zboară către ispitele seci,
Infamele gânduri dedicate plăcerii,
Cugetul piere. Pofta împroașcă
Balele-i reci, în umbră ascunsă.
Ființa ne moare de otravă pătrunsă.
Din ascunzișul tăcerii,
Păcatul neascultării, ne duce la moarte.
Dar, o lumină, departe
Rupe lanțul depravării
Cu puterea iertării!
Iar din bezna tăcerii,
Izbucnește deodată,
De Dumnezeu întrupată,
Vie și necreată,
Lumina Învierii!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.