Doamne, primăvara asta a luat-o înapoi
Ca o Doamnă speriată de lup,
Doamne, timpul parcă tot a fugit de noi,
Soarele, încătușat de nori, e la zdup.
Doamne, topește frigul și bruma buimacă,
Să văd Soarele incandescent pe cer;
Pomii din livadă toți mugurii să-i desfacă,
Albinele să zumzăie din nou în cartier.
Toată lumea este tristă și foarte supărată,
Lalelele și narcisele plâng de vitregie;
Doamne, ai grijă de noi, de vremea sonată
Și nu ne păcăli cu așteptare și sforărie.
vezi mai multe poezii de: George PENA