8
De-au îmbobolit copilul
Straiele strălucitoare
Orice pas i-a fi în silă
Și fricos de depărtare.
Va privi numai cu tângă
Înspre joaca-n veselie
Nu cumva să le atingă
Cu vreun pic de murdărie.
Maică, nu i-ai dat spre bine
Lanțurile aurite
Dacă-i rupe din lumine
Avântarea înainte
Și-l lipsesc ca să învețe
Prin comunicări modeste
Ce măreață frumusețe
Viața Omenească este.
Traducere V. Bragagiu
vezi mai multe poezii de: Rabindranath Tagore
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.