Ca unul ce-a descins din mări şi zări,
aşa mă simt cu înrădăcinaţii;
ei au pe masă zile fără graţii,
când eu îmi aflu har în depărtări.
Eu lumea singulară o aleg,
ca luna, unde nu-i locuitor;
ei nici un sentiment nu lasă-ntreg,
şi locuită-i toată vorba lor.
Iar cele ce-am adus a le-arăta,
le par extravagante, anormale:
ieri peste mări superbe animale,
azi umilite, nici n-ar respira.
traducere de Paul Abucean
vezi mai multe poezii de: Rainer Maria Rilke
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.