RÂNDUNELELE II
Din nou soarele iese din căldarea de larguri,
Rândunelele zboară neglijent înspre zări,
Iuţi şi măgulitoare ca nişte întrebări
Către necunoscutele arhipelaguri.
Îşi înmoaie în grabă cioculeţul cu nări,
Zburând razant cu apa nămoloaselor lacuri,
Apoi urcă cu taina dincolo de orice praguri,
În zadar caut eu să le smulg adevăr.
Căci natura-şi ascunde tainele mult mai bine
Decât credem noi că am putea descifra,
Şi cu ele rămâne zăvorâtă în sine.
Azi, la capătul greu al cercetării mele
Nu găsesc să vă spun cu nimic altceva:
"Căutaţi, dacă vreţi să rămâneţi sub stele! "
vezi mai multe poezii de: Vasile Cornel
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.