Visele noastre
Amintiri
Prinse într-un buzunar ruginiu
S-au spulberat
Au prins aripi
Și au alergat către mare
Într_un galop
Răsărit dintr-un abecedar al copilăriei
Iar noi le-am lăsat
Fără să știm unde și când s-au pierdu
Încețoșate de lacrimi
Până acum când au crescut
Și au fost văzute răzleț
Iar valurile le-au cuprins gleznele
Și au vrut să le spintece
Intr-un loc uitat
Iar ele au căzut
Și au fost la un pas de moarte
Apoi,
Cineva a deschis abecedarul
Și cu litere amestecate
S-au desenat oceanele
În care se vor naște nopțile
Visele și amintirile spulberate!
vezi mai multe poezii de: simona ana
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.