Rătăcire
...
Noi priveam cu demnitate și onoare
Țara asta în care ne-am născut,
De-am fi murit și tot n-ar fi trecut
Dușmanii-aflați dincolo de hotare!
...
Nimic mai prețios noi n-am avut
Și-acum țara duhnește a trădare,
Priviți nepăsători cum țara moare,
Nu mai e nimeni să-i fie țării scut!
...
Pierdeți vremea, aproape viața toată,
Căci nesimțitori și reci, le faceți jocul
Celor ce-și trădează patria natală,
...
Făcând să fie-o glumă propria armată
Astfel vă trece viața, searbădă și goală,
Neștiind de fapt unde vă e locul!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu