Frunză deasă, lin te alină,
De dorul lui, sufletu-mi plimbă;
Dragostea mi-e risipă.
Dragostea pe care o purtam cândva,
S-a pierdut pe undeva,
Păcat, nu-i cunosc destinația.
Un gol în inimă eu am
Crește, gram cu gram,
Iar inima-mi spulberam.
Și mă doare, lipsa ta,
Mintea mi se desființa,
Umbrită mi-e existența;
Adesea-mi apari în gând,
Sfârșesc atunci plângând
Noaptea adorm visând.
De mai lăsa tu...Eu aș vrea,
Să mă pot îndepărta
Războiul a câștiga;
Fie ca dragostea să învingă
Inimă să ți-o atingă,
Sufletul, să-ți pierzi în lumină!
Iar de ura va învinge
Sufletu-ți ajungă ruine,
Brațele pline de spine!
Brațe spinoase;
Roase și arse,
Complet hidoase.
Dragul meu, vis risipit,
Fie!Dragostea Să învingă,
Inima să ți-o atingă!
vezi mai multe poezii de: Dana
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.