RĂZBUNAREA
Pe o stradă mai îngustă şi dosnică, murdară,
Se întorcea un tânăr, târziu, pe înnoptat;
Era destul de chipeş, de bine îmbrăcat
Şi mersu-i era ferm, de om ce se măsoară.
Atunci, dintr-o maşină cu umblet de pirat
Au tăbărât asupra-i doi inşi ca pe o fiară;
L-au doborât şi gura adânc îi astupară
Cu o panglică enormă de roşu macerat.
S-a ridicat din praf, murdar şi tremurând,
Turbând de remuşcare ascunsă şi obidă;
N-avea cui să reclame, pe cine să desfidă.
Zărind însă doi oameni sărmani şi slăbănogi,
Se repezi la dânşii cu panglica în gând
Şi le-o-ndesă în gură, şi o lipi cu scoci.
vezi mai multe poezii de: Vasile Cornel