Recunoștință
...
Odată și-odată ne-om întâlni din nou,
Nu contează că nu ne-om recunoaște
Tu-mi vei fi-nvierea, lumina de Paște,
Iar eu, bucuros, voi fi tatăl tău!
...
Și-ți voi fi ghid, învățător, și scut
Și-ți voi dezvălui misterul din destin,
Mai ales atunci când îți este chin
De dinainte de a te fi născut!
...
Că mi-e dor de tine, știu că și tu știi,
Dulcegării tardive chiar nu mai au rost,
Și de nu mai ești, atâta cât ai fost,
Îți mulțumesc pentru fiecare zi!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.