Livada scăldată-n soare,
etalează a ei splendoare:
flori, nuanţe de culoare
şi miresme-mbietoare.
Albinele lucrătoare
fac de zor polenizare,
nectare din flori adună,
în faguri să le depună.
Mierea fină, aromată,
regine-i va fi donată,
bine s-o gospodărească,
familia să-şi hrănească.
Mai spre seară,
florile îşi închid corolele,
roadele să protejeze,
fructele să modeleze.
Roua-n zori le răcoreşte,
căldura le rumeneşte,
seva le dă vitamine,
soarele - arome fine.
În livadă am revenit,
fructele s-au pârguit…
le-am cules în coşuleţe,
pe copii să îi răsfeţe.
Cireşe, vişine, nectarine,
caise, piersici, cu arome fine,
pere-n galben aurite,
mere-n roşu smălţuite.
M-a-mbiat un prisăcar,
oferindu-mi un mic dar
în culori de chihlimbar:
faguri, miere de albine,
şi nectare cristaline.
Mâncaţi, dragii mei copii
şi în coş veţi mai găsi
flori de câmp, viu colorate,
de iubire s-aveţi parte...
vezi mai multe poezii de: miana