Asta e lumea Doamne, un
praf călcat de toţi demonii. De ce
nu ne salvezi? de ce uităm să te mângâiem
cu iubire? De ce revoltatul etern ne
face să uităm mila Ta?
Nu pot răspunde Doamne , dar să
ştii că te iubesc ca un păcătos,
că sufletul meu este către Tine
deşi nu mă pocăiesc. Fiinţa mea
simte hrana dumnezeiască , te venerez
pe Tine Fecioară Sfântă ce ai născut
eternitatea noastră, pe voi Sfinţi Părinţi
ce ne adoraţi pe noi cei plini de viermi
şi întuneric, pe Tine Iisuse ce ai plâns
pe Golgota singur, atât de singur încât
Soarele s-a îndoliat.
Eu sunt un păcătos enorm, sunt
blestemul oamenilor buni, sunt diavolul
ce uită crucea şi icoana dar nu uit
jertfa Ta sfântă plină de
învăţăminte eterne.
Te rog Doamne pe lumea asta
Dă-ne timp să ne mântuim toţi
Iartă-ne pe noi fii ce din leagăn
ne revoltăm împotriva Ta, Te implor
mângâie-ne Doamen şi apără-ne
de el, preafrumos infatuat.
Doamne nu am cuvinte şi ani
să-Ţi mulţumesc că exişti şi că de
sus mă priveşti şi mă ajuţi. Nu
am veacuri să cânt slava Ta şi
bunătatea ce îneacă tot Universul.
Nu am timp să Te privesc şi să mă întorc
către Tine, atât eşti de Slăvit şi de Măreţ.
Slava ta să se reverse asupra mea şi a sufletelor
de pe această mică planetă, şterge ruina Doamne
şi construieşte un castel etern plinde dragoste, atât te
rog eu cel mai mare păcătos al tuturor timpurilor.
vezi mai multe poezii de: Alexandru Cristian
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.