RULETA ANOTIMPURILOR
Respir un anotimp fără hotare,
Rupându-i zilele din calendare,
Iubind, plângând oricare foaie
Ce-i cade din privire şi se-ndoaie,
La mine-n suflet nu există TIMP,
Doar MAREA TRECERE pe care-o simt
Când pacifistă…când revoltătoare…
Ea e robia mea ucigătoare,
Respir idei ce-abia le pot rosti
De teamă că mirajul lor se va sfârşi
Ȋn ziua când voi fi un om banal
Şi -l vor ucide visele cu-n singur val...
vezi mai multe poezii de: vindiana