rupere de lună - Anisoara Iordache
Poezie adăugată de: Anisoara Iordache

    luni, 16 martie 2015

trecutul este rădăcina realității,
din care pot încolți
lujeri în formă de pași-
simboluri codate
ale unor evenimente
din subconștient.
trecutul poate avea miros de crepuscul,
de scorțișoara,
auroră,
sau
pucioasă.
poți să-ți faci apărătoare pe marginea acoperișului;
ciucuri- din cele patru colturi ale mantiei,
nu te poți ascunde de el,
este pitit la subsuoară .


2

berze
și-un zbor de culoarea mesteacănului

pe rama tabloului
umbrele mișcătoare ale unor
nepenthes
se desfac într-o ploaie de lacrimi
în colțul stâng:
o ființă cu aripi-
amintind de dansatoarea de la mohendjo-daro
ondula șoldurile
dansând pe o muzică a unor instrumente de percuție neconvenționale
pe fruntea-ușor înclinată spre dreapta
erau tatuate
durerile facerii

nimeni n-a gustat din rozmarinul ruginiu
nimeni n-a atins piatra cu toiagul
la apele de la meriba
doar
câteva berze
însetate de cuvinte

3

pește pe jar,
prin fum, înaintări
spre culcușul somnului.
întristări la poalele fulgerului
ca o milostenie-ploaia.

se sting pe rând
lumini din felinare
clopotele trezesc zăpezile
de pe frunțile mieilor.
ca o adiere-rugăciunea.

bungheli
prin foșnet de frunze,
înșelător farmecul felinei.
învelitoare din aur și zale,
ca o dojană-ceața.

pași pe cărbunii încinși,
ancore tatuate pe creasta
de tablă a cocoșului.
din tămâietoare picură vise
ca o bunăvoință- îmbrățișarea

4

c-un pui de picior
a rupt luna în două

o bucată a dat-o unui bătrân pescar
nadă pentru toate
temerile
furtunile
suferințele
din suflete

cu inima
a modelat
apoi
din cealaltă semilună
steluțe ale bucuriei
pe care le-a dăruit
nepăsătorilor
nemulțumiților
și încrâncenaților

Nick Vujicic
tocmai a ieșit din marea încercare
pe urmele lui
noi-
cei cu mâni și picioare
culegem
micul dar
închinat vieții





vezi mai multe poezii de: Anisoara Iordache




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Multumesc pentru intelegere. Eu incerc sa fiu obiectiv sa scot frumosul din floarea sufletului. Sunt convins ca in tine frumosul inmugureste. Ajuta-l sa vina. Te astept si vreau sa facem impreuna autopsia esteticului. Eu cred in tine si, sincer, te astept.

Cu sinceritate!
CRITICUL BLIND
miercuri, 18 martie 2015


Criticului meu:

Cred mai degrabă că poemul nu a avut niciun ecou în sufletul dumneavoastră.
De ce să-i facem autopsia? Să căutăm un mesaj cu lumânarea? Un poem este o entitate vie, perceputa diferit de la cititor la cititor.
Apreciez parerea dv., lucru pentru care va multumesc.

Anisoara Iordache (autor)
marţi, 17 martie 2015


Mult succes si inspiratie in continuare :)
maria
luni, 16 martie 2015


nu înţeleg care este mesajul acestei poezii?
cui se adresează? Mai mult respect pentru Nick Vujicic nu stică....

Te aştept cu un mesaj poetic..

Deocamdată : NU!


CRITICUL BLIND
luni, 16 martie 2015