- Mă tot gândesc că vara-i pe sfârșite
Și strugurii din vii își schimbă fața,
Septembrie se-apropie cuminte
Rugându-ne să-i creionăm prefața
Poveștii-n care am strivit aluna
Sânului mic, ți-am cercetat curbura,
Fructul oprit, mușcând alene luna
În timp ce mâna-ți mângâia textura
De sus în jos, ce dulce simfonie,
Cu pauze prelungi și-accent pe rimă,
Coboară toamnă-n vii și-n poezie,
Să nu te-nfrupți din ea ar fi o crimă.
- Spre ce tărâm se duc ţipând cocorii
Şi timpul îi urmează? Spune-mi unde
Adoarme veşnicia,'n cupa florii
Sau într-un pom cu roadele rotunde?
Hai la cules, iubite, îndrăzneşte,
Prea plinul toamnei lasă-l să te-mbie
În nopţile când luna-ncet descreşte
Şi trupul meu miroase-a poezie.
Urmează versu',-l ştii pe dinafară,
Doar l-ai silabisit cu buze arse
De setea pasiunii, încă-i vară
Şi te aştept cu storurile trase.
Ioan Grigoraș & Liliana Trif
vezi mai multe poezii de: nutzu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.