Spune lumea cǎ ai timp
Sǎ trǎieşti şi ani nefaşti,
Sǎ râzi bine şi sǎ plângi
Sau
Sǎ caşti.
Dacǎ vrei
Poţi sǎ cultivi,
Sǎ-ngrijeşti, sǎ sapi,
Sǎ smulgi
Sau
Sǎ naşti.
Chiar şi vite
Poţi sǎ creşti,
Douǎ-trei,
Sǎ le-adapi
Şi sǎ le mulgi,
Dacǎ vrei
Poţi sǎ-ţi faci o casǎ,
Un acoperiş
Al tǎu
Pentru vremea mai câinoasǎ
Ce te-ar arunca
În hǎu.
Este timp şi sǎ zideşti,
Sǎ dǎrâmi,
Sǎ faci un gard,
Sǎ jeleşti, sǎ dǎnţuieşti
Pânǎ tǎlpile te ard.
Vreme ai şi sǎ iubeşti
Sau
Sǎ pleci chiar în armatǎ,
De unde poţi dezerta
Cǎ te-a prins un dor
De vatrǎ.
Ce a fost, o sǎ mai fie,
Ce va fi, este şi azi,
Nu e mare şmecherie
Când ai grijǎ
Sǎ nu cazi.
Sǎ nu cazi într-o ispitǎ,
Irosindu-ţi viaţa
Care ţi-a fost dǎruitǎ
S-o trǎieşti
Cât ţine aţa.
vezi mai multe poezii de: samoila
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.