Sunt înca aici, soarele se roteste
la spate ca un soim si pamântul
repeta vocea mea în a ta.
Si reîncepe timpul vizibil
în ochiul care redescopera lumina.
Nu am pierdut nimic.
A pierde înseamna a merge dincolo
de o dimensiune a cerului,
de-a lungul framântarilor visurilor, un fluviu
plin de frunze.
vezi mai multe poezii de: Salvatore Quasimodo
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.