Șansonete interbelice se cântă
Pe balcon, elegia să mi-o vindec -
Fumându-mi anii, eterul mă cuprinde
Atât de-albastru, încât mă înec...
-
Voi, ce dactilografiați târziul,
Aprindeți lămpile, chiar de devreme;
Din nocturne vaze sorbiți-vă vinul,
Voi, cei ce sângerați poeme!
-
Spuzit de plante, juvenilul glăsuind:
- Oh, tu, Edith! Oh, tu, Trenet!
Zâmbesc deasupra unui radio umil
Și parcă adorm, de-atât violet...
vezi mai multe poezii de: clarice
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.