Eu – îmi rod o unghie
gândindu-mă că parcă te-aş muşca
de ceafă ca un leu
ce cară puii altuia dupa o acaccia
spre a le rupe grumazul.
Tu – îți umfli înadins la gât vena
prin care pompezi în inimă
tot ce nu mi-ai spune.
Eu – îmi rod un deget
să-ți simt gustul sângelui
din care spuneai că suntem
făcuți amândoi.
Tu – îți încordezi spatele
pentru a te tăvăli
în blanurile puilor lăsați de mine
lângă acaccia.
Eu – îmi rod din abdomen
trăgând afara un pui de leu.
Tu – îi rupi matern grumazul
lingându-mi vintrele calde.
vezi mai multe poezii de: maresalmusca
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.