Scrisori pastrate de demult…
În linistita zi cu soare, -
Cu fruntea-n mâini ma plec s-ascult
Tacerea voastra vorbitoare.
Ce fericit eram odata,
Si cât sunt ostenit de drum!
Dar ea, – pe unde-o fi acum?
Ce s-a facut frumoasa fata?…
Ca ne-am iubit ca doi nebuni,
Iar astazi nu mai am în fata
Decât un maldar de minciuni
Legate cu un fir de ata.
vezi mai multe poezii de: marian
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.