aș vrea să scriu
de-o Românie
cu mult drag
și bucurie
însă mintea nu mă lasă
știind că a rămas...
fără vagon de prima clasă
să scriu de România
de pământul ei, sfințit
de sângele strămoșilor
sânge stropit
pe glia
pe brazda străbună
ocărând, acum, România
pentru o pâine mai bună...
să scriu de-o România -
de statul de drept
care din '89
are o gaură-n piept -
-și nu pare destinată nouă...
să scriu de-o Românie
cu un grai bogat
care la taifasul planetar
e-un interlocutor
uitat!
să scriu de-o Românie -
Grădina Maicii Sfinte
unde cresc doar
flori de lacrimi
destinate
la morminte!
să scriu de drapelul tricolor
ca o Iie croită
de Dumnezeu
din petic de curcubeu
ca o cravată
de copil
ce cu fală
o pun toți, azi
pe profil!...
chiar dacă-s departe...
de Mama mea
de țara mea
de unde dorul te doboară
îi țin pumnii
îi pun parte
nu o vreau oprită-n gară...
să-i scriu frumos
și peste ani
despre neam
despre glie...
astăzi, dragă Românie
la mulți ani!
Roma, 01/12/2020
vezi mai multe poezii de: Ioan Popa
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.