Segmente de itinerar
Sunt un string în apa mării, înot pe sub valuri,
Scap din gură de balaur, mă îndrept spre maluri.
O elice de vapor mă aruncă-n vânt,
Sunt preluat de o aripă a unui vultur cărunt.
Zbor cu el peste câmpii dincolo de nori,
Ajung pe un vârf de munte în ger aspru și ninsori.
Nu scap de o vijelie mă duce într-un nor,
Acolo o picătură mă îmbarcă și cobor.
Printre stânci dure de munte, când devenisem șomer,
Am preluat un târnăcop, m-am făcut miner.
Într-o grotă flori de stâncă și un liniștit izvor,
Era tocmai ce doream, pentru un alt viitor.
Am ieșit la suprafață, în simfonii de susur,
Corul apei cristaline m-a lăsat fără cusur.
A venit o domnișoară, când eram în așteptare,
Alerga să își mențină forma ei fermecătoare.
Din izvor și-a dat cu apă, peste fața ei de floare,
I-am rămas prins între gene, să mă vadă când e soare.
M-a văzut, m-a acceptat, n-am dus lipsă de nimic,
Numai viața printre VIP-uri e un bal în punctul critic.
Zmeii au tot dat ocol până când mi-au răpit floarea,
Am de la ea amintirea, frumusețea și valoarea.
Sunt din nou ca la început, în mari valuri de belele,
Însă nu mă dau bătut, voi trăi luptând cu ele.
Am văzut de toate-n viață, am dorit și mai doresc,
Să rămân ager la minte, tot timpul cât mai trăiesc.
Acum mă îndrept încet spre linia de sosire,
Știu că după ce o trec mă dizolv în amintire.
vezi mai multe poezii de: Puiu Stnescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.