Acum chiar e sfârșitul poveștii noastre,
Mi-e greu să spun, să aud și să gandesc asta,
Sunt într-o adâncă mare de supărare,
Din păcate valurile mari mă vor devasta.
Am crezut că tu îmi aduci soarele,
Că iubirea noastră o să fie păstrată,
Din păcate lacrimile sunt următoarele,
Lumea pentru mine nu mai e colorată.
Rămân cu sufletul înghețat, dar plin de căldură,
Căci acum te mai am doar în amintiri.
Rămâi cu drag, nu plin de ură,
Să nu uiți de ale noastre unice șoptiri.
Acum chiar e sfârșitul poveștii noastre,
Rămâi cu drag al meu veșnic prețuit,
Nu regret acea primă și iubită privire,
Nu am să neg vreodată că te-am iubit.
vezi mai multe poezii de: Maria Tudor
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.