Am început să nu mai fiu uimit
De câtă văicăreală e prin sat,
Femei care se plâng că n-au găsit,
Şi nu găsesc pe lume un bărbat
Adevărat, de casă, iubitor,
Fidel, cu potofel bine-aranjat,
Cuminte şi supus, ascultător,
Neviciat, stilat, manierat,
De-aceea eu, milos şi săritor,
Le-aş da, mai mult nu pot, numai un sfat,
Acelor norocoase, ca favor,
Ce ştiu să preţuiască un bărbat:
Dacă pe-această criză v-aţi găsit
Un ins ce-i prezentabil, talentat,
Inteligent, dotat şi…în sfârşit,
Modest cum nu-i pe lume altu-n sat,
Şi aţi dori să îl aveţi mereu,
Să nu vi-l fure-o alta ce l-ar vrea,
Doar întrebaţi-o cum, nu v-o spun eu…
V-o spune Mărioara, soaţa mea!
Valeriu Cercel
vezi mai multe poezii de: Val
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Frumos sfat, dar crezi că vor ține cont de el ?!
Mie mi-a plăcut !
stefan doroftei doimaneanu
joi, 28 iulie 2016
Frumos sfat, dar crezi că vor ține cont de el ?!
Mie mi-a plăcut !
stefan doroftei doimaneanu
joi, 28 iulie 2016