...Stăteam întinsă în barca amintirilor,
Amintiri mai vechi sau mai noi,
Unele dintre ele încă-și scriau codurile,
Iar eu așteptam, tăcută, instalarea...
Aveam două vâsle pline de viață:
Pe de o parte, vârfurile degetelor,
Pe de cealaltă, firele de păr...
Alergam, astfel, apa în unde nesemnificative...
Pluteam mai ușor ca niciodată,
Cu tot plumbul care-mi umbla prin vene
Și priveam absentă la un cer croit
Prin împletituri de fire electrice.
Cred că a fost un scurt circuit pe undeva,
Mi s-a părut că văd un fulger în plină zi...
Ori poate am clipit subit
Și un zâmbet acid s-a rescris...
E oare un avantaj, o oportunitate,
Să-mi văd visurile secate?
Cine m-ar cunoaste,
Ar paria că-s dorințele mele,
Dar ce bine că nu mă știe nimeni,
Iar visurile-mi devin viruși...
Se ridică munți de informație,
Care-mi îmbracă golful – golul sufletesc...
Peisajul divin e departe de mine,
Departe de simțuri, de nevoi, de credințe...
Încerc să mă refac, dar n-am sistemul actualizat...
A trecut prea mult de când am uitat
Să mai apăs butonul inimii...
Stă oprit de prea multă vreme,
Dar degetul ud nu m-ar ucide?
Eroare: Am uitat că sunt mașină,
Am uitat să mă pornesc...
Restabilire...
Simulare 20.7
...Stăteam întinsă în barca amintirilor,
Amintiri mai vechi sau mai noi...
vezi mai multe poezii de: LarisaBalan
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Interesante gânduri, ce frumos ar suna dacă la doua rânduri ai adăuga cuvinte rimate, te joci frumos în cuvinte.
Felicitări, Larisa !
ALapis
vineri, 19 august 2016
Va multumesc, d. Laurian!
D. Doimaneanu, vreau sa cred ca valorific toata nelinistea mea prin poezie... poate de aceea nu incerc suficient sa imi gasesc pacea... Va multumesc!
Va mai astept!
LarisaBalan (autor)
miercuri, 17 august 2016
Versurile sunt frumoase, iar ţie cred că îţi trebuie un pic de linişte interioară. Poate greşesc...
stefan doroftei doimaneanu
miercuri, 17 august 2016
Mi-a placut poezia ta, in special prima strofa, e deosebita.
laurian
miercuri, 17 august 2016