desfac umbra răului
în aripi de lumină
ard felinarele în zâmbetul nopţii
paşii se înalţă din asfalt
mâinile rup cărămizi de ploaie
singur aflu rotaţiei sens
aseară mi-am pierdut papucii
în sonetul inimii
sunt înconjurat de straturile
fierbinţi ale cuvintelor
din care ca dintr-un circ ambulant
ies norii ce se adaugă liniştiţi
zilei ce va urma
se topesc tălpile aşezate pe scări de iarbă
să adulmece respiraţii proaspete
vezi mai multe poezii de: Cristian Ovidiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
multumesc M.Loghin multumesc tamas razvan
Cristian Ovidiu (autor)
vineri, 29 ianuarie 2016
Îmi place să găsesc pe pagina ta imaginaţia vie, inventivă
tamas razan
joi, 28 ianuarie 2016
Mi-a plăcut şi tema şi tratarea ei.
Felicitări
M.Loghin
joi, 28 ianuarie 2016