Șirul
...
Nesfîrșit e-al țării lungul șir de proști
Ce-apar să-nlocuiască pe bătrânii foști,
Căci este rândul lor să trăiască bine
În țara tot mai plină de loaze cabotine.
...
De unde-or tot ieși atâți pitecantropi,
Atâți închipuiți meniți să dea în gropi?
Cum de-au ajuns prostiți de măscărici
Românii ce-i susțin, fiindu-le complici?
...
Românii nu iau seamă la acești golani
Școliți de securiștii vremilor trecute,
Escroci sadea, școliți să facă bani,
Susținuți din umbră de puteri oculte.
...
Și-aceste spurcăciuni pline de tupeu,
Vor să pară țării că-s providențiali,
Fac pe înțelepții, vorbesc de Dumnezeu,
Deși sunt niște șmecheri cavernali!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.