Doamne
cum
arde
o
privighetoare
Până
la
primul
cântec
Și
numai poetul
bănuiește
C-ar fi
inima primăverii
a
primăverii
din
Pieptul
precum
o
cușcă în flăcări
Tandră poezie
sub
acoperirea
luminii
Costel Zăgan, ODE GINGAȘE
vezi mai multe poezii de: Costel Zgan
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Doamne...
Cum simte poetul!
Spune...
Că el simte totul!
Pasăre,
Cântec şi cer...
Aşa răsare
Floarea în iarnă şi ger!
Poemul
E cântecul privighetorii...
Zborul
Din inima arzândă a păsării!
Interesantă viziune asupra creaţiei poetului! Felicitări! Mi-a plăcut! Cu drag,
Ina M.
marți, 21 martie 2017