Statu-i mort
Vorbește-n șoaptă că te aud
Mii de păsări merg în cârd,
Și copiii de odinioară nu mai stau în dud
Strigă de salvare,statu-i surd.
Nu mai e salvare în neam,
Ceru-i de culoar bordeaux,se vede de la geam
Și se strigă fără cusur,
Pământu-i tot sângeriu,statu-i dur.
Și oricât de fonetic ai fi fost
Crezi că lupta avea rost?
Cu caleașca lui de spin zâmbăreț
Poți plânge oricât,statu-i glumeț
Printre miile de note muzicale
N-am auzit niciun sunet ca atare,
Ai urlat ca un prost,ai dat duma,
Eu sunt statul,n ai prins gluma
Vorbesc cu tine democratic,
Ca să nu devii tu birocratic,
Ce,chiar vrei să știi adevărul?
Fii cinstit,mușcă mărul.
Tu cu-n măr al doamnei învrăjbirii te liniștești,
Că-ți place în păcat să trăiești
Eu ca stat îți dau onoarea,
Ca mie să-mi oferi darea.
Darea mea nu e valuta,
E lauda,că ea e bruta,
Brutalism cum vrei tu a-l defini,
Strigătul sfâșietor corzile vocale îți încetini.
Stat drag eu îți urez,
Că de rău să te vizez
De ale Domnului psalmuri,
În suflet îmi sunt balsamuri.
Tu cu fum de țigaretă mă sufoci,
Ca să mai omori de ale neamului voci,
Strigăm cu toți în zare,
De a inimii curățare.
Tu stat,tu stai degeaba neîncetat,
Și cordul mi l-ai sfintecat
Hai,mai dă-le țigarete și tort!
Prin toate cele de cuviință,statu-i mort.
vezi mai multe poezii de: Georgy2000
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.