Steagul
Român în apărare
ca un computer viu,
ideile îmi sunt aspre
săgeți de martiriu.
Departe sunt de lume
cu gândul rătăcit,
chiar când se mai fac glume
nu sunt mai fericit.
Așa mă ține hăul
din mediu îmbolnăvit,
care mă îndepărtează
de cei ce ne-au lovit.
Ce ați făcut cu țara?
pe care v-am livrat-o,
noi v-am dat-o bogată,
voi decât ați furat-o.
Nu veți scăpa de ura
întregului popor,
când se va învârti dura
spre dreptul adevăr.
Un vânt vine din munte,
coboară supărat,
îmbrăcat în veșminte
de alb imaculat.
Arată cum din vatră
facem cristal perfect
mai tare ca o piatră
să îndrepte ce-i defect.
Să înlăturăm conceptul
cu care trădați neamul,
noi dăm ingredientul
să ținem curat steagul.
Primăvară hai la noi,
să luăm de pe grumaz gheara
cu care acești ciocoi
vor să ne răpească țara.
vezi mai multe poezii de: Puiu Stnescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.