Steaua Salvatoare
Slăvit să fii, Doamne-n mărire
Că-n bradul vieţii mele-ai pus
Arzând o stea, din ceruri sus -
Prin jertfa-Ţi mare scump Isus,
În drumul sfânt spre mântuire!
Şi-această stea, strălucitoare
O! din bradul verde-al tinereţii
Ce-mi luminează-n calea vieţii
Când e ascunsă-n grosul ceţii,
E Jertfa-Ţi sfântă, salvatoare!
Lumina Ei, - scăldată-n aurul
Trecut prin flacăra-ncercărilor
Şi prin cuptorul strâmtorărilor,
Şi-a fost supusă intemperiilor,
Îmi este, şi mi-a fost tezaurul!
Comoară scumpă Ea-mi va sta
În bradul vieţii mele, Doamne!
Nu poate nimeni s-o răstoarne,
Săpat am fost pe-a Tale palme
Prin Jertfa crucii, - din Golgota!
Flavius Laurian Duverna
04 decembrie 2015
vezi mai multe poezii de: Duverna
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Afirmaţia domniei voastre o consider un motiv de bucurie sufletească pentru mine, dacă aţi avut bunăvoinţă să scrificaţi atâta timp pentru lecturare.
Cu toată stima şi respectul!
Duverna (autor)
vineri, 04 decembrie 2015
Frumoasă steluța noocoasă,ce-ți va sta în pomul vieții!
Am lecturat cu plăcere toate poeziile!
O seară frumoasă!
AlbAtros
vineri, 04 decembrie 2015
Mă bucur pentru comentariul lăsat pe marginea poeziei.
S-aveţi multe satisfacţii din preocupările literare!
Duverna (autor)
vineri, 04 decembrie 2015
Foarte frumoase versuri! Îmi plac! felicitări!
iuliana_achim
vineri, 04 decembrie 2015