În superba mănăstire
ei credinţă şi-au jurat,
inimile lor bat tare,
preotul i-a cununat.
Fericită, zâmbitoare,
ea se sprijină de el
cu-n buchet de orhidee
şi pe deget cu inel.
Joseph este mândru tare,
de parcă ar fi un prinţ,
protejând-o-n a lui braţe
de privirile fierbinţi.
Şi iubita lui Susanne
îl priveşte cu ardoare,
este toată-mbujorată
şi frumoasă ca o floare.
Ea aruncă acum buchetul
şi îl prinde vara ei,
toţi nuntaşii o adoră,
când dansează pentru ei.
French-Cancan-ul îi inspiră,
deși este demodat
că fetiţele-s frumoase
şi la dans i-au invitat.
Tortu-n foc de artificii
apărut din întuneric,
reuşeşte să inspire
fastul în splendoarea serii.
Tot alaiul cântă-n cor:
„La mulţi ani şi fericire mirilor!”
Fug ascunşi în limuzină
spre căsuţa din poveste,
ce-i aşteaptă primitoare,
cu perdele la ferestre.
Peste mări şi peste ţări
îşi petrec luna de miere
doar ei doi şi Cupidon,
lună de plăcere.
S-au întors din nou acasă
că aici e cuibul lor,
se iubesc şi-s fericită
că sunt mama lor.
Le doresc din al meu suflet:
„Multă fericire,
o viaţă ca-n poveşti,
plină de iubire!”
vezi mai multe poezii de: miana