Sub mantia ruginie
de Liliana ROIBU
Își scutură toamna universul, iubite!
Sub mantia ruginie, inimi amorțite
Ascunse ca două monede de aur
Scaldă dorințe în spuză de nour.
Amurgul suflă cu buzele înroșite,
Țipă timpul, hai, să valsăm, iubite!
Viorile se sparg, jăratecul aprinde
Un prim acord și vraja ne cuprinde.
De fericire, sufletul plânge în ploi,
Îngenunchează un serafim în noi;
Ca un mire falnic, vântul dinspre mare
În seara gătită de bal, poartă sărutare.
vezi mai multe poezii de: lilianaroibu15gmail.com
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Vă mulțumesc din suflet, pentru gândurile frumoase, pentru timpul și popasul la oaza luminii!
lilianaroibu15gmail.com (autor)
marți, 01 iunie 2021