Ai surâs, dar ochii tăi n-au zâmbit...
Cele mai frumoase culori
dau nastere la celui otrăvitor
tablou.
De ce din jerta şi sângele ei,
A rămas o pictura cu ochi amari?
Copilul ei, tablou.
De ce nu i-ai zâmbit mamei tale?
De unde ştii că ochii ei nu erau tot la fel de trişti?
vezi mai multe poezii de: danielavizireanu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.