Anii mei...
Mulţi ani cu întâmplări, suferinţe, riduri.
Câteva bucurii acolo, în rest... profundă uzură,
Păcate ale tinereţii înscrise la mituri
Cu tot cu fotografii, într-o broşură
Din care,
Tânjind după zăpezile uitate pe coama stâncii,
Venit de pe tărâmul copilăriei mele, se întrebă copilul:
"Doamne, pe unde o creşte copacul din care, îmi vor tăia
scândura crucii?"
Ce întâlniri ciudate programează destinul !
vezi mai multe poezii de: Cristian Neagu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.