Tare aș vrea să te iubesc
Să nu-ți suprimi voit dorința,
Când ți-e iubirea-n rezonanță,
Ș-atunci când îți poftește ființa
Să-ți chemi voința din vacanță.
Des te port în gânduri și tresar,
Când observ un chip, profilul tău,
Nu pot să uit și apoi presar
Săruturi dorite, ca flăcău.
Nu uit privirea ta, trufașă,
Cu-n zâmbet larg ce te răsfață,
Și când poftirea mi-e părtașă
Nu mai accept nicio povață.
Am strans în brațe multe fete,
Le-am și iubit, le-am și uitat,
Gândind la tine tot mi-e sete
De-o îmbrățișare ș-un păcat.
Acesta-i oful meu de-o viață,
Să resimt o teamă, când doresc,
Dar am să-ți spun direct, în față,
Că tare aș vrea să te iubesc!
Autor: Gabriel Stănciulescu
vezi mai multe poezii de: Gabriel Stanciulescu