Te plicisești cu tine uneori?
...
Transpiri cercând să nu te plictisești?
Te plictisești cu tine uneori?
Nu poți să vezi soarele din flori?
Întrebă-te atunci, de ce trăiești?
Și crezi că ești rodul întâmplării,
Rezultatu-mpreunării
femeii cu bărbatul?
Ai venit când te-a chemat patul,
Din cerul nesfârșit de-adânc,
Să însuflețești viitorul prunc?
Trăiește dară într-una din povești
Cearcă să nu pari ceea ce nu ești,
Și e imposibil să te plictisești!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu